Alinuta: Mama! Tata! Veniti repede ca s-a spânzurat frati-miu in garaj! Vin parintii alarmati dar nu vad nimic…
M,T: Ce vrei tu proasto, nu e nimic aici!
Alinuta: Pacaleala de 1 Aprilie, s-a spânzurat în pod!
1 Aprilie
Bradul de Craciun
Alinuta, o fetita simpatica, eleva în clasa a doua, vine acasa de la scoala, si spre marea ei surpriza vede un enorm brad de Craciun în mijlocul sufrageriei.
Alinuta: Mamico, ce brad frumos… e pentru mine?
Mama: Pai pentru cine sa fie draga, pentru tine, câti copii am eu?, raspunde mama.
A: Auzi mamico, da de ce brad de Craciun acum, ca suntem de abia in iunie?…
M: Pai ce sa facem draga, cu leucemia ta nu se stie niciodata…
Intuneric
Alinuta tânjea la jucaria altui copil:
Alinuta: Da-mi-o si mie sa ma joc putin.
Copilul: Nu.
A: Hai te rog frumos.
C: Nu!
A: Daca nu mi-o dai îti scot un ochi.
C: Nu vreau!
Alinuta îi scoate un ochi.
A: Daca nu mi-o dai sa ma joc ti-l scot si pe celalalt.
C: Nu! Nu! Nu!
Alinuta îi scoate si celalalt ochi.
A: Ei, acum te-ai razgândit?
C: Acum nu mai pot, ca mi-a zis mama sa ma duc acasa când se face întuneric.
De’a William Tell
Alinuta cu fratioru’ se jucau în padure de-a William Tell. Fratioru’ pune un mar pe capul Alinutei, se îndeparteaza câtiva metri, ocheste si sageata se înfinge direct în ochiul stâng al Alinutei. Fratioru îi spune:
F: Iarta-ma, Alinuta, n-am vrut! Vrei sa ne mai jucam?
Alinuta: Da.
Povestea se repeta si fratioru îi scoate si celalat ochi. O întreaba iar:
F: Iarta-ma, Alinuta, n-am vrut! Vrei sa ne mai jucam?
A: Da, dar a zis mama când se întuneca sa ma duc acasa.



